Liviu Antonesei – Ianuarie 1984

@ntonesei's blog

Probabil poemul inspirat de Socrate, postat dimineață, mi-a adus din memorie o întîmplare veche de aproape patruzeci de ani. Nici măcar nu știu dacă ce se află mai jos e o poezie, dar asta nu contează, probabil că unele lucruri se cer exorcizate…

Ianuarie 1984

Iarna cumplită a celor morți în trenuri, de

hipotermie, de parcă se răcea întreg universul

în fața cinstitei și speriatei adunări academice,

care nu mai avusese parte de asta de decenii.

stacojiu la față, că-mi era frică să nu facă vreun

atac de apoplexie, colonelul perora despre vinovăția

mea și a acuzatului vedetă de data aceasta,

dar o făcea cu repetiții, cu neașteptate volute retorice –

în cele din urmă, am înțeles că eram vinovat

că prin exemplul meu, prin ce spun și ce fac

stric tineretul, îl abat de la drumul glorios

al construcției socialismului la orașe și sate.

Mi s-a dat în mod…

Vezi articolul original 47 de cuvinte mai mult

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s