Nostalgiile cuvintelor (51)

 

Gabriela Mimi Boroianu
24.10.2017

nostalgiile cuvintelor
sunt ca zborul pescărușilor
în crepuscul
nu au număr
nu au gen
și trec ca valurile Dunărea
de la mine la tine
de la tine la mine
și au miros de toamnă
îmbibată de doruri
ca frunzele ruginii
de apa rece a ploilor

nostalgiile cuvintelor
ne străbat
ca degetele aspre ale vântului
uneori mai ușor
alteori mai dur
și ne apleacă fruntea
până aproape de lutul plângerilor
ce coboară cerul
sub greutatea norilor

nostalgiile cuvintelor
sunt ca fructele uitate
neculese
sub greutatea iernii
ce-și scutură regretele
n-au culoare
nici gust
n-au nici măcar un timp al lor
în care să-și frângă zborul

au doar nebunia fantasmelor
ce ne bântuie
când ne-așteptăm mai puțin…