Liviu Antonesei – Socrate

@ntonesei's blog

Pe 27, m-au vizitat de fapt două poezii, Bătrînul, postată a doua zi, și aceasta pe care o postez acum. Nu par legate între ele, dar așa au sosit…

Socrate

Este numit pe bună dreptate marele sofist –

a smuls pe cont propriu gîndirea

din văzduhul nevăzut și a reașezat-o cu grijă

în piețe, în palatele și colibele oamenilor,

a reușit să invadeze și un celebru butoi locuit

vreme de mii de ani, legiuni de sofiști mititei

au aruncat-o în ungherele cele mai ascunse,

fiecare după nebunia sa, au îngropat-o sub

maldăre de cuvinte goale și fără rod…

doar păsări singuratece, așezate pe crengi

de carpen, iar alteori de arțar, încercau

s-o țină vie prin respirație aerrificială.

de undeva de sus, satyrul privește zîmbind

și se întreabă dacă nu e vremea reîntoarcerii.

Sau poate de data aceasta va bea

paharul de cucută de la bun început!

27 Martie 2021, în…

Vezi articolul original 1 cuvânt mai mult

3 gânduri despre &8222;Liviu Antonesei – Socrate&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s