Atunci când te iubeam

Atunci cand te iubeam
de Gabriela Mimi Boroianu
07.11.2020

Atunci când te iubeam primăvăra
Prin codrii, prin poieni, prin ochi de cer
Și vântu-nmiresmat de flori căra
Scrisori-petale, pline de mister.

Se înverzea tăcerea în lumină
Şi înfrunza un anotimp, zbanghiu,
Cărăruşind boemă şi senină
Covoarele de de dor liliachiu…

Atunci… din pieptul meu căzuse-o stea –
Ca o speranță pusă la mezat…
Şi aerul de şoapte se-aprindea
În brațele dorinţelor purtat;

Iar de la mine pân’ la tine-un veac
Îşi preumbla cuvintele nespuse,
Tot căutând distanţelor un leac
În fâlfâiri de aripi nesupuse…

Atunci când te iubeam… La ceas târziu
O luna roată cerului dădea,
Zeflemitor m-a blestemat să fiu
O umbră a celei ce eram cândva.

Să bântui azi, plângând o zi de ieri,
Ca toamna brumărind peste zăvoi
Peste speranţe, vise și dureri,
Peste iubirile ce au murit în noi…

2 gânduri despre &8222;Atunci când te iubeam&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s