Compromis

Compromis
de Gabriela Mimi Boroianu
10.10.2020

Mă născusem pe jumătate,
cumva mirată că cineva
mă tragea de picioare.
Furia din mine trezise furtuna;
nemulțumit ecoul
se răzvrătea
în geamurile
maternități.
Pe la şi jumate doctorul renunţase
şi se spălase pe mâini.
Cealaltă jumătate
rămânsese ascunsă în mine –
plângea înăbuşit.

Sânul drept mă hrănea pe mine,
cea de afară.
După ce adormeam eu,
jumătatea mea ascunsă
asculta poveşti la sânul stâng.

Mie, cea de-afară, îmi plăcea să cânt cu jumătate de gură, niciodată un cântec întreg;
jumătatea mea ascunsă
număra stele.
Uneori le punea nume
după cum ne tresălta inima.

Mai târziu am învățat să cos –
jumătăți de zile
cu jumătăţi de nopți –
haine pentru dorințe ascunse.
Jumătatea mea neștiută prindea fluturi.
Ni-i ascundea în stomac…

Primul sărut m-a prins pe nepregătite;
atunci am visat că pot zbura.
Jumătatea mea avea aripi
şi se înălța până dincolo de realităţi…

Când mă uit în oglindă îi văd ochii
Nostalgici şi trişti…
Ne mai certăm câteodată pe bătăile inimii,
dar o las să creadă că a câștigat.
În fond şi la urma urmei
eu sunt cea care umblă pe sub soare.
Ea e mereu cu capul în nori…

Am învățat să convieţuim:
Eu fac ce e nevoie,
ea visează ce vrea;
Eu mă gândesc la ziua de mâine,
ea poezeşte fantezii.
Ne întâlnim la capătul unui vers –
un compromis
magic –
ce aduce împreună cele două jumătăți ale mele,
să mă pot odihni ca o duminică-n sărbătoare.

2 gânduri despre &8222;Compromis&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s