Ultimul vis

Ultimul vis

Trecut-au anii păsări călătoare
Pe-al vieții cer de dor învinețit,
S-au avântat cu toții în uitare
Arzându-şi aripile-n asfințit.

Doar eu rămân același visător
Ce-alungă frigul cu o poezie,
Mai ard ca lumânare până mor
În toamna care veșnic întârzie.

Mai strâng cerneala nopții-n călimară
Din gânduri țes un acoperământ
Și de va fi ultimul vis să moară
În mine-adânc îi voi săpa mormânt.

Și din cuvântul scris i-oi face torță,
Să ardă până dincolo de veac,
Lumina lui iubirii să-i dea forță
Acestei lumi să îi devină leac!

de Gabriela Mimi Boroianu
27.08.2016

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s