Parfumul singurei iubiri

Parfumul singurei iubiri
de Gabriela Mimi Boroianu
20.05.2018

Între coperți de suflet te ascund
Și te citesc cu-o sete viscerală
De parcă-aș vrea în minte să-ți pătrund
Și să te-aduc ființă-n viața-mi goală.

Să-mpart cu tine o respirare nouă,
Senin ascuns în ochiul azuriu,
Să răspândești râzând, atunci când plouă,
Culoarea lui pe ceru-mi plumburiu.

Să-ți dăruiesc un necuprins albastru
Trecut prin coșul pieptului secunde
Și-nchis, un zbor, în versul meu măiastru
Să-l desfășori de vrei către oriunde!

Să te îmbrac în mângâieri-mătasă,
Din praf de stele să-mpletesc cunună,
Și-n visul meu să poposești mireasă
Iar timpul lui nicicând să nu apună!

Dar fiecare pagină mă doare…
Cuvintele?! par simple năluciri.
Rămâi iluzia ce-n zori dispare
Purtând parfumul singurei iubiri…

Reclame

5 gânduri despre &8222;Parfumul singurei iubiri&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s