Rugă nemărginirii

Rugă nemărginirii
Gabriela Mimi Boroianu
02.04.2018

Adună-mi iarna-n pumni, nemărginire
Și o sfarămă în pulbere de vis
O suflă peste lume cu uimire
Și ninge alb, din flori, un paradis!

De-s speriată, în margine de timp,
Și plâng în pumni cu mugurii adormiți
Dă-mi primăvara, întâiul anotimp,
Al celor ce renasc și sunt iubiți!

Din bucuria soarelui să-mi scuturi
Un rod, în fiecare înflorire
Și pași ușori, precum un zbor de fluturi,
Să-mi dai prin viață, tu, nemărginire!

Iar când o veni timpul bunului rămas
Să mă transformi în verde fir de vânt
Din iarna rece să mă scoți la pas
În primăvara blândă din cuvânt!

Reclame

Un gând despre &8222;Rugă nemărginirii&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s