Femeia cu ochii de viscol

femeia cu ochii de viscol
Gabriela Mimi Boroianu
04.11.2017

îmi urcase ca gheața pe vene în sus
și îmi paralizase toată voința
iar sufletul meu de bărbat
începuse să ardă
cu flacără albastră
ca lumina ce reflectă pe luciul apei
și mă dezintegram
ca fulgii de cenușă
în vântul iernii
ca să mă aștern apoi
covor de nea la picioarele ei

o simțeam în mine
mai mult decât mă simțeam pe mine
și mă coboram în ea
ca primăvara pe dealuri
de parcă voiam să prind rădăcini
în sufletul ei sălbatic

și o cuprindeam
cu tot anotimpul nașterii mele
încercând s-o absorb
fulg de nea
topindu-se lacrimă în palma mea
ca o dăruire a ființei
înflorind de plăcere
trandafirul roșu al buzelor

Reclame

4 gânduri despre &8222;Femeia cu ochii de viscol&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s