Vreau o mamă!
Am bătut din poartă-n poartă
Și-am cerut la fiecare
Cu-mprumut să-mi dea o mamă,
Dar n-am găsit îndurare.
Vreau o mamă cu-mprumut,
Capu’-n poală ei să pun.
Să plâng tot ce m-a durut,
Supărările să-i spun.
Vreau o mamă, cin’ mi-o dă?
Să-i sărut mâna cea dreaptă,
Să m-alint în vocea-i caldă,
S-o mai strâng în brațe-odată…
Vreau o mamă ce mă cheamă,
Să-mi sting dorul ce mă doare,
Vreau o mamă să-i zic MAMĂ!
Cine-o are de vânzare?
Vreau o mamă de vândut,
N-aș plăti-o cu bani grei.
Din suflet mi-aș da tribut
Și-aș plăti-o-n anii mei!
de Gabriela Mimi Boroianu
28.03.2014
A republicat asta pe Biblioteca Cronopedia.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Vă mulțumesc frumos!!
ApreciazăApreciază
Ce frumos, atâta sensibilitate și emoţie, chiar dacă eu sunt norocos având ambii părinţi. Spor la scris!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Din păcate eu nu-i mai am de ani buni și dorul de ei chiar și acum e răscolitor…
Vă mulțumesc frumos pentru apreciere și urare!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Dorul este normal și firesc să rămână, de răscolitor nu mai zic. Eu vă mulţumesc, cu drag. Zi bună cu zâmbete!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Asemenea și pentru dumneavoastră! Numai bine!
ApreciazăApreciat de 1 persoană