Dimineți amare

Dimineți amare

de Gabriela Mimi Boroianu
07.01.2017

Am făcut cafea 
urmând ritualul… 
Ceașca ta, 
ceașca mea… 

M-am așeazat pe locul meu 
venise și soarele… 

Chiar și iarna își savura 
clipele de răsfăț 
așezându-se peste viețile nostre…

Priveam ceașca ta 
și sorbeam amintiri 
zâmbind unui timp 
în care mi-erai…

Și picăturile de dor 
umpluseră ceașca 
până la refuz 
cu lipsa ta…

Numai ție nu-ți pasă 

Stai închis în liniștea ta 
lăsând doar tăcerile 
să-ți acopere urmele…

Și cafeaua s-a răcit 
s-a răcit…
ca o inimă 
ce a uitat să mai bată