Ca o rană deschisă

​Ca o rană deschisă
de Gabriela Mimi Boroianu

02.01.2017
Sunt nopți când îți simt respirarea 

gâdilându-mă sub piele 

și degetele-ți dibace construind careuri 

în care buzele tale joacă X și 0 

cu visele mele… 

Când te simt 

alunecând în sângele meu 

ca un surfer pe valuri 

provocând vuitul inimii 

să-ți rostească numele…
Sunt nopți când îmi rătăcești în vise 

șoptind „prinde-mă, prinde-mă” 

și mă trezesc brusc 

cu brațele întinse 

cuprinzând aerul 

ce miroase a trandafiri însângerați 

pe zăpada așteptărilor mele…
Sunt nopți când somnul 

îmi refuză bucuria viselor 

iar pleoapele mele rămân deschise 

încercănându-se cu lipsa ta… 

Când umbli cu tălpile goale prin sufletul meu 

răscolind amintiri 

așa cum vântul se răsfață în frunzele uscate 

și-ți simt urmele râzând în carnea mea 

ca o poezie 

înnobilând coala albă de hârtie…
Sunt nopți când mă dori 

mai rău ca o rană deschisă…

Anunțuri

3 gânduri despre &8222;Ca o rană deschisă&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s