Ca o rană deschisă

Ca o rană deschisă
de Gabriela Mimi Boroianu

02.01.2017


Sunt nopți când îți simt respirarea 
gâdilându-mă sub piele 
și degetele-ți dibace construind careuri 
în care buzele tale joacă X și 0 
cu visele mele… 

Când te simt 
alunecând în sângele meu 
ca un surfer pe valuri 
provocând vuitul inimii 
să-ți rostească numele…

Sunt nopți când îmi rătăcești în vise 
șoptind „prinde-mă, prinde-mă” 
și mă trezesc brusc 
cu brațele întinse 
cuprinzând aerul 
ce miroase a trandafiri însângerați 
pe zăpada așteptărilor mele…

Sunt nopți când somnul 
îmi refuză bucuria viselor 
iar pleoapele mele rămân deschise 
încercănându-se cu lipsa ta… 

Când umbli cu tălpile goale prin sufletul meu 
răscolind amintiri 
așa cum vântul se răsfață în frunzele uscate 
și-ți simt urmele râzând în carnea mea 
ca o poezie 
înnobilând coala albă de hârtie…

Sunt nopți când mă dori 
mai rău ca o rană deschisă…

Anunțuri

4 gânduri despre &8222;Ca o rană deschisă&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s