Și plouă

Şi plouă
de Gabriela-Mimi Boroianu

Și plouă… și plouă şi-n suflet la noi
Și ploaia-i cu gust amar de nevoi
Și frigul pătrunde până la os,
Piciorul e gol descălțat de frumos
Căci cerul se varsă în suflet de om…
Speranța-i o frunză ruginită-ntr-un pom;
Urlă pământul de-atâta durere
Cand jalea din lacrimi tributul și-l cere.
Haina nevoii devine prea grea
Când urlă minciuna și viața ne-o vrea!
Și cât să înduri și cât să mai taci
Când ploaia se varsă peste lume cu draci
Și masa e goală și foc nu e-n vatră,
Mai încă puțin și-ajungem o șatră;
Și plouă și plouă și-n jur doar noroi
O! Doamne, te rog, ai milă de noi…

Anunțuri

4 gânduri despre &8222;Și plouă&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s